Ultimul strigăt al modei printre liderii care vorbesc mult și înțeleg puțin este cuvântul agil. Toți nou născuții sau nechemații în poziția de CEO visează organizații, departamente sau oameni agili.

Ce înțeleg ei prin agilitate nimeni nu știe. Mai trist este că nimeni nu-i întreabă.

Să lămurim, pentru cei care nu îndrăznesc să chestioneze conceptul, ce pare să fie, dar nu este agilitatea, astfel încât să pricepem cu toții dacă șeful nostru vrea să facă lucruri sau este doar un impostor cu vocabular.

Agilitatea este flexibilitate nu ineficiență.

Liderii care se feresc să ia decizii pentru că nu știu ce cale să aleagă sau se tem sa-și asume riscuri nu sunt agili, sunt ineficienți.

Nevoia de a impune ideile proprii cu orice preț demonstrează încăpățânare, rigiditate și preocupare exagerată pentru imagine, nu dorința de agilitate.

Micromanagementul n-are nimic de-a face cu a fi agil.

Proiectele, raportarea matricială și structurile flexibile au. Colaborarea și lucrul în echipă dau rezultate net superioare controlului absolut și deciziei centralizate.

Oamenii obsedați de putere, poziție, control și politică (a se citi bârfe, șmenuri, șușanele) nu au ce căuta într-o organizație agilă.

Implementarea unor inițiative complet negândite și ignorarea analizei riscurilor este, în cel mai fericit caz, gambling de amator.

Agilitatea nu înseamnă că nu folosești criterii obiective de luare a deciziilor și nici confruntarea haotică cu riscul.

În plus să fii agil presupune să tragi maximum de învățăminte din lecțiile trecutului, nicidecum să-l desconsideri.

Perfecționismul este dușmanul agilității.

Conducătorul care caută nod în papură de dragul obținerii perfecțiunii ignoră realitatea și nu ia în considerare că progresul este o călătorie continuă.

O soluție care face treaba astăzi este net superioară alteia, cu mult mai bune, dar disponibilă peste 3 ani.

Nu în ultimul rând dacă simți lipsa unei direcții clare, eventual chiar aliniată strategiei, este un semn că șeful tău este doar un supervizor, o rotiță mai degrabă neimportantă în economia jocului.

Agilitatea este un mijloc prin care îți atingi scopul, nu un scop în sine.

Data viitoare când vreun fraier ajuns întâmplător într-o poziție managerială încearcă să te aburească cu pasiunea lui pentru agilitate, analizează-i faptele prin prisma criteriilor pomenite mai sus.

Astfel ai să știi imediat dacă ai de-a face cu un impostor cu discurs sau cu un conducător care vrea să facă treabă. Succes!