În 1996 am lucrat pentru prima oară într-o companie care-și obliga angajații, indiferent de poziția lor ierarhică, să-și ia cel puțin 3 săptămâni de concediu legate. Nu vorbim numai despre oamenii din fabrici care erau prin forța împrejurărilor mereu acasă în luna august când se închidea totul pentru revizii, ci și de toți ceilalți, de la femeia de serviciu la directorul general.
Desigur că mi s-a părut la început o aberație mai ales pentru că veneam dintr-o companie de obsedați de muncă în care te mândreai ca prostu’ cu timpul pe care-l petreceai la birou. Astfel că am devenit suspicios și m-am străduit să aflu care erau motivele acestei decizii. Iată-le cel puțin la fel de valabile astăzi ca și atunci:
Compania are de câștigat pentru că oamenii care merg liniștiți în vacanță știu să se bucure de viață și prin urmare au o abordare pozitivă la muncă care duce la creșterea productivității și dezvoltarea relațiilor de colaborare cu colegii. Rezistența la stres și presiune, ca și capacitatea de a depăși adversitățile cresc când ești odihnit și relaxat.
Vei fi mai productiv pentru că ai ocazia să ieși de sub presiunea cotidiană și să găsești, în liniște și fără să te concentrezi neapărat la ele, soluții pentru problemele cele mai complicate. De asemenea îți vei rearanja prioritățile și vei constata că ce ți se părea vital cât timp erai în focul luptei este mult mai puțin important.
Vei fi mai organizat pentru că trebuie să lași lucrurile în ordine și să explici celorlalți ce te aștepți să facă și cum să interacționeze în lipsa ta. În felul acesta vei înțelege și tu și ei că nu ești de neînlocuit și prin urmare vei câștiga și în realism.
Echipa ta va fi mai productivă pentru că vor putea să-și organizeze singuri timpul și prioritățile și nu vor mai fi întrerupți de sarcinile zilnice cu care aruncai în ei. În plus vor avea șansa să-și asume răspunderea proiectelor proprii fără să-i bată nimeni la cap.
Va crește motivația trupelor pentru că demonstrezi prin exemplu personal ca nu moare nimeni dacă dispari o vreme din peisaj. Funcționează doar pentru managerii normali la cap nu și pentru cei care fiind în vacanță dau 200 de emailuri pe zi și 50 de telefoane.
Oamenii care îți raportează își vor dezvolta capabilitățile de operatori independenți pentru că vor avea ocazia să-și ia singuri deciziile, să-și rezolve problemele, să se simtă importanți și responsabili. Pentru că nu mai ești în zonă ca să fie fentați să te întrebe de unde răsare soarele la fiecare pas vor vedea că pot duce și singuri treaba la bun sfârșit.
Nu-i pasă nimănui că nu-ți iei vacanță cu anii în primul rând pentru că nimeni nu remarcă dacă ești acasă sau la birou. Nu demonstrezi nimic dacă refuzi vacanța sau te străduiești să fii plecat de pe tarla cât mai puțină vreme. Nu ești nici mai deștept, nici mai fidel și ghici ce, nici indispensabil.
Așa că du-te-n vacanță și nu uita că muncind continuu îți pierzi motivația, implicarea, productivitatea, permiți nivelului de stres să crească exagerat. Tu ai să te odihnești, iar colaboratorii tăi vor experimenta cum să facă treabă singuri și vor înțelege mai bine, suplinindu-te, ce valoare produci în companie când ești prezent.
