Vorbim împreună și ne înțelegem separat foarte des având în vedere că începem să conversăm încă din scutece și nu ne oprim niciodată.

Când avem discuții de business obiceiurile proaste, dorințele de afirmare sau jocurile politice ne blochează adesea în șezători fără sfârșit, lipsite de sens, care înseamnă doar pierdere inutilă de vreme.

Eu îi spun patronului firmei, care funcționează concomitent ca CEO și este un micro manager de cea mai ieftină speță, că apariția lui la birou în jurul prânzului, în mod evident venit de la bazin sau de la tenis, încurcă procesele organizaționale, întârzie pași logici necesari, aruncă-n aer motivația personalului și blochează inițiative urgente conducând în final la pierderi de bani pentru companie sau la oferirea de servicii discutabile clienților.

El înțelege că-i contest statutul, perfecțiunea și infailibilitatea și mă întreabă dacă se pune că el nu dormea la 3 a.m. gândindu-se la bunul mers și la viitorul luminos al instituției. Nu, nu se pune! Nu în eficiența operațională! Adaugă că dacă așa-i place lui să lucreze aș face mai bine să mă adaptez.

Aici apare momentul în care, pentru că m-a angajat ca să-i pun cultura în pas cu strategia și astfel să obțină angajați motivați, preocupați de inovație, de succesul companiei și care să se transforme, peste noapte dacă se poate, în intraprenori de marcă, îi fac cadou ultima factură de consultanță, îi trântesc ușa-n nas și îi urez spor în ramură.

Cum putem să evităm conversațiile sterile sau plecarea de la un subiect relevant urmată de rătăcirea în ”ț-șpe” subiecte secundare este întrebarea cu adevărat importantă atât pentru mine, care nu m-am săturat încă de țepe din partea antreprenorilor români, cât și pentru alți oameni preocupați de îmbunătățirea rezultatelor comunicării cu semenii lor. Să vedem ce ar putea ajuta:

Stabilește un scop al conversației. Ce rost are să arunci cu vorbe-n aer dacă nu îți propui să atingi un obiectiv?

Evidențiază clar ce-ți dorești să obții și verifică periodic că nu te îndepărtezi de la subiect. Dacă ai agreat cu cei cu care vorbești o agendă a discuției este simplu să-i aduci înapoi pe linie atunci când îi apucă subiectele nerelevante întrebând ”în ce fel ne ajută ce spui tu acum să progresăm spre atingerea scopului comun?”.

Ignoră zgomotele de fond din mintea ta. Gândurile noastre au o viață proprie și te trezești că în mijlocul unei discuții importante, despre buget de exemplu, că-ți spui ”la dracu e foarte cald, cum ar fi dacă aș fi pe plajă? Sau în saună? Dar la un masaj?”

Mintea îți dă un semn că te plictisești și îți oferă alternative de relaxare și distracție.

Dacă alegi să-ți îndrepți atenția spre zgomotele de fond vei pierde în mare măsură ce spun ceilalți ba chiar te poți trezi că ai fost de acord, în timp ce erai pierdut în visare, cu chestiuni care sunt împotriva interesului tău.

Confirmă înțelegerea comună a mesajului înainte să începi să analizezi ceea ce ai auzit.

Asta te ajută să-ți clarifici presupunerile, să eviți neînțelegerile și să dai interlocutorului confortul că l-ai ascultat și te străduiești să pricepi corect și complet ce-ți transmite.

Beneficiul secundar al acestei tehnici de comunicare este că vei fi perceput de către interlocutori ca un adevărat profesionist chiar și când e vorba despre subiecte pe care le cunoști superficial.

Gândește înainte să răspunzi și spune ceva care ajută la atingerea scopului conversației.

Ferește-te să abordezi subiecte care nu sunt relevante, nu conduc spre o soluție sau să blochezi progresul discuției punând pe masă teme antice cu potențial ridicat de conflict neproductiv din ciclul: ”îți amintești când nu ai vrut să-mi rezolvi problema aia, deși era simplu pentru tine? Na că s-a întors roata și ești la mâna mea. Acum ce mai zici?”

Ca să depășești sindromul ”vorbim împreună dar ne înțelegem separat” îți trebuie în primul rând voința să o faci.

Apoi un proces de tipul celui descris mai sus te poate ajuta enorm dacă te străduiești să-i înțelegi utilitatea și modul în care se aplică.

Cel mai greu pare să fie să ignori zgomotul de fond din mintea ta și să te forțezi să-ți verifici presupunerile înainte de a construi scenarii apocaliptice care n-au nicio legătură cu realitatea.

Cel mai simplu este să transformi confirmarea înțelegerii comune într-o obișnuință de comunicare.