Căutăm un Manager Cultural care să conducă o cunoscută organizație cu un buget anual de 6 Mil. Euro. Candidații trebuie sa aibă expunere si experiență relevante in domeniul culturii, sa aibă experiență manageriala și de corporate & public affairs, să cunoască bine mecanismele de finanțare, sa vorbească cel puțin doua limbi străine, dintre care engleza foarte bine.

Salariul este de 1,000 Euro net/ luna.

Vă rog să trimiteți mai departe mesajul celor care ar putea să fie interesați de aceasta oportunitate și să îi rugați să-mi trimită un CV detaliat.

Va mulțumesc!

Așa arată un anunț pe pagina de Facebook a lu’ Guru Butunoiu. Nici nu cere prea mult dacă stai să te gândești bine pentru pachetul excepțional pe care îl oferă.

Nu știu cum se evaluează în termeni de salariu experiența relevantă în domeniul culturii. Spre rușinea noastră probabil nu prea grozav. Experiența managerială însă combinată cu cel puțin două limbi străine costă mai mult decât 1000 de euro net pe lună. De una singură. Și este un ”full time job”!

Să vedem cum stăm cu expunerea în corporate și public affairs. E plin pământul de oameni care se ocupă cu așa ceva. Tu câți cunoști personal? Și dacă știi cu adevărat măcar unul, cam cât câștigă pe lună? Cât de bine seamănă jobul acesta cu cel de manager care vorbește două limbi străine minim? Zero!

Managerul se ocupă să se întâmple lucrurile conform așteptărilor în interiorul companiei iar public și corporate afairs se ocupă de networking, politică, ziariști, PR, evenimente unde face frumos. Până aici Guru Butunoiu cere, ca la cafeaua minune, minim 2 în 1…

Nu în ultimul rând omul ideal pentru job trebuie să se priceapă la mecanismele de finanțare. Nu ne spune în clar dacă e vorba chiar de scris și implementat proiecte europene sau doar de ”fundraising”.  Oricum ar fi, în momentul ăsta apare al treilea job distinct, care cere în plus abilități de vânzare, negociere și marketing…

Un domn cu umor îl întreabă pe marele recrutor, pe Facebook, dacă oferă ”jumătate de împărăție, fata împăratului de soție sau bonuri de masă…?” și bine face că îi sugerează, cu mult prea elegant pentru gustul meu, că a trecut dincolo de ridicol.

Să fie Butunoiu singurul fraier care vrea o combinație dintre Superman și Wonder Woman la preț de matineu sau e o boală a industriei de recrutare care acceptă cu seninătate orice trece prin mintea clientului?

Să existe undeva pe piață măcar un policalificat care să poată să livreze tot ce se cere în acest anunț inept? Și dacă acest meșter al culturii, managementului, corporate afairs și fundrisingului există cu adevărat, ce l-ar face să se angajeze la banii ăștia în loc să-și deschidă propriul business în domeniu?

Pentru Butunoiu, clientul lui din acest proiect și pentru toți cei care cred că tot ce zboară e avion cu reacție amintesc ce spunea Robert Bosch ”I don’t pay good wages because I have a lot of money; I have a lot of money because I pay good wages!” Cine are urechi…

În 2 februarie mega starul recrutării mioritice ne dezvăluie pe blogul lui că a primit la acest anunț cele mai frumoase CV-uri pe care le-a văzut în peste 20 de ani de activitate sclipitoare.

Ce nu mi-e clar este dacă avea nevoie să găsească măcar un posibil candidat care să răspundă cerințelor enunțate sau a organizat doar un concurs de creație care premiază CV-ul cu cele mai vii descrieri de peisaje și cele mai emoționante metafore…

La sfârșitul postării el simte totuși nevoia să precizeze că anunțul nu este o glumă proastă cum au crezut 90% dintre cei care l-au citit și și-au permis fie să-l înjure, fie să facă mișto de priceperea lui cu recrutarea.

Prin urmare așteaptă în continuare amatori de senzații culturale tari, care sunt boemi și nu țin neapărat să fie plătiți pentru treaba pe care o fac. Ei  pot să muncească pentru un loc mai în față în statuia de grup…