Trăim cu toții o perioadă dificilă. Deciziile de achiziție durează din ce în ce mai mult. Cei mai mulți clienți reduc transparență în relațiile cu furnizorii. Fac presiuni imense să obțină prețuri cât mai mici.

Să închizi contracte este greu, să fii predictibil este și mai greu. Să-ți atingi sau depășești obiectivele este o treabă complicată chiar și pentru cei puțini care se pricep să conducă organizația. Pentru amatorii entuziaști ajunși din greșeală în capul mesei este o misiune imposibilă.

Ce face managerul nostru bine intenționat, dar mediocru și lipsit de viziune, ca să depășească momentul?

Ia problema în mâna lui viguroasă și instaurează teroarea pentru că desigur oamenii sunt de vină. Nu-și dau interesul deoarece nu le este frică că vor fi concediați, așa cum merită.

Face schimbări aiuritoare care nu aduc nimic bun în business dar îi justifică existența. adaugă proceduri fără sens. controlează chiar și pașii-n lateral.

Renunța la orice brumă de direcție strategică și lansează inițiative disperate pe termen scurt și foarte scurt de tip 40% discount pentru 40 de zile.

Nu mai explică nimănui nimic pentru că oricum nu are rost. Echipa și-a dovedit deja incapacitatea de a lucra în folosul marelui conducător.

Presează, amenință, creează condițiile necesare ca oamenii să se mănânce între ei, Comunică cât mai puțin.

Încurajează conflictele neproductive și delațiunea. Promovează non valoarea obedientă și pedepsește inițiativa sau chiar simpla exprimare a unei păreri diferite de direcția oficială.

Rezultatul – o organizație încremenită de frică, oameni care se luptă să-și depășească neîncrederea și frustrările. Deloc preocupați să producă rezultate. Lipsă de creativitate, mâncătorie, lovituri sub centură.

Neînțelegeri majore, eforturi neconjugate, bani aruncați pe fereastră. Defensivă și deja celebra atitudine „ mă doare-n bască, să facă ce vor că eu oricum nu mai înțeleg nimic și nici nu-mi mai bat capul”.

Întrebarea este ce faci tu, angajat captiv fiind, într-o astfel de situație? Te ascunzi? Lași lucrurile să curgă încercând să zbori pe sub radar? Îl confrunți pe „el lider maximo”?

Îți cauți alt job? Te apuci să-ți stabilești limite până la care ai să suporți rahatul? Te aliezi cu cei puternici care pot să te apere?

Insiști să-ți păstrezi și afirmi cu voce tare valorile și principiile chiar dacă asta înseamnă să faci pipi împotriva vântului? Greu de decis, dar cu prima ocazie pleci.

Un conducător care vrea rezultate pe termen mediu și lung înțelege că frica doar păzește pepenii. Nu-i face cu nimic mai deștepți sau mai productivi. Că jucându-se de-a teroarea nu va avea angajați implicați sau motivați și prin urmare nici o companie care merge bine.

Așa că dacă te bate gândul să mai strângi un pic șurubul ca să demonstrezi cum te dă puterea afară din casă, uită-te întâi după o ieșire mai inteligentă. Pentru că întotdeauna există una!