Șefii noștri suferă de lipsă de timp, sunt frustrați că nu-și termină temele sau că nu se ocupă de chestiunile importante pentru că-i cocoșează cele urgente. Unii ignoră aspectul dar sunt destui și cei se străduiesc să-și rezolve această durere mergând periodic la cursuri de ”time management”, citind articole de specialitate sau căutând disperați rețeta productivității absolute.

În ciuda unor eforturi susținute nu ajung nici măcar pe aproape de performanța dorită. Cei realiști înțeleg că, dacă ar fi propriul lor manager, s-ar strânge de gât, cu mâinile goale, de mai multe ori pe zi.

Să vedem ce-i împiedică pe acești conducători deosebiți să aibă rezultate excepționale la care visează, o viață personală echilibrată și ceva timp să învețe lucruri noi:

Nu înțeleg exact cu ce se confruntă

Au abilități limitate de analiză ori de înțelegere a situației. Prin urmare se duc pe fente simple ajungând să alerge mai mulți iepuri dintr-odată. Le vine greu să stabilească ce ar trebui atacat mai întâi, așa că înghesuie multe activități  într-un interval de timp ridicol de scurt, căci sunt campioni la multitasking.

Obțin astfel multă confuzie în capul lor și o ceață deasă în rândul echipei, aruncă resurse pe fereastră, își asigură periodic dureri de cap pe același subiect, pentru că gunoiul nu a fost dus la ghenă, ci ascuns sub preș.

Le este neclar ce vor să obțină

Nu au obiectivele strategice sau operaționale care să-i țină pe șine. Au creionat aiurea trei prostii cărora le spun pompos strategie, doar ca să fie ceva scris pe hârtie, nu ca să știe ce-i de capul companiei sau încotro o duc.

Înțeleg prea puțin importanța culturii organizaționale. Nu reușesc să-și gestioneze eficient echipa. Se confruntă cu procese care merg greoi și nu știu cum să le optimizeze. Durează infernal de mult până iau o decizie pe care o dau la întors cât ai clipi din ochi.

Se vând ieftin sau nu se vând deloc

Își petrec majoritatea timpului în interiorul companiei, oferind cu generozitate resurse preocupărilor minore de care s-ar putea ocupa altcineva, ratând astfel oportunități importante de a interacționa cu clienții, furnizorii sau publicul.

Nu ajung să influențeze decisiv închiderea contractelor mari, să accelereze derularea proiectelor importante sau să construiască imaginea companiei, deși este în mare măsură treaba lor.

Se plâng tot timpul

Au o atitudine de gospodină acră care țipă la copiii care bat mingea pe lângă ciorba aflată pe foc. Când merge prost, înjură conspirația universală împotriva lor. În loc să se ridice de pe jos și să înfrunte furtuna, se ascund sub birou și așteaptă până apar urzicile. Caută vinovați, nu soluții.

Urmăresc fără pricepere sau entuziasm progresul inițiativelor importante, apoi îi apucă nervii că nu se întâmplă ce și-au dorit. Freacă ridichea subalternilor doar ca să le amintească de unde răsare soarele, nu ca să încurajeze performanța.

Învață aiurea

Cei mai entuziaști citesc în devălmășie ce le cade-n mână. Apoi aplică fără discernământ, ce cred ei că au înțeles din lectura proaspăt îngurgitată.

De mâine controlez atent la ce oră vin oamenii la serviciu și voi obține rezultate de trei ori mai bune își spune managerul autodidact aflat la a zecea idee creață care n-are nicio legătură cu prefectura.

Ignoră grațios greșelile făcute pentru că se consideră prea buni ca să fi ieșit tocmai ei pe arătură. Asta-i face să repete la nesfârșit inițiative stupide și costisitoare așteptând desigur rezultate diferite.

Nu-și lărgesc aria de interese

Conduc compania cum au apucat din moși strămoși.

Dacă acum 20 de ani biciul dădea rezultate de excepție, azi de ce n-ar da. Dacă poți să răzbați fiind puternic, cheltuind mult și prost, de ce să fii cu 5 minute mai deștept.

Din moment ce ai priceput că primul om care trebuie perfecționat ești tu, ai putea să găsești și singur potecile care să te ducă la succes. Cu condiția să vrei și să-ți folosești bunul simț.

Nu-ți recomand să alergi după rețete infailibile de succes, plătind bani grei tuturor papagalilor care propovăduiesc ”metode minune” de dezvoltare personală, importate mecanic de peste ocean. Ești cu siguranță mai deștept decât atât.

Ai în vedere că ce mi se potrivește mie n-are nicio legătură cu ce te ajută pe tine așa că află ce poți tu să faci ca să identifici mai rapid prioritățile, să planifici corect sau să execuți la timp partea ta de treabă și vei fi un șef mai bun.

Dacă vrei să te joci pe computer când ai chef, să petreci mai mult timp cu familia sau să alergi pe coclauri când îți trebuie sport, desenează procesul care te face mai productiv, documentează-l și  îmbunătățește-l pe măsură ce înveți din el unde ai greșit sau ce poți să faci mai bine.

Nu ai de unde să iei niște timp în plus. Nici nu poți să faci și mai multe lucruri deodată dacă vrei rezultate de calitate. Prin urmare nu-ți rămâne decât să hotărăști cât mai repede ce te interesează, ce te incită, la ce ești cu adevărat bun și să găsești oameni care pot face cu restul.

Nu uita că să fii ocupat nu-i totuna cu să fii productiv, iar un șef suprem care muncește în exces îi tâmpește pe toți, inclusiv pe el însuși.